Eşti ceea ce mãnânci! Învață să te hrănești pentru a fi sănătos!

Min

Chiar dacã la prima vedere, titlul poate pãrea uşor ironic, celebrul doctor nutriţionist Gillian McKeith demonstreazã aceastã legãturã în cartea cu acelaşi nume. “Ești ceea ce mănânci!” a apãrut la Editura Curtea Veche. Corpul uman are nevoie de energie pentru a funcţiona, energie pe care şi-o extrage din alimente. Cu cât ele sunt mai procesate, mai pline de grãsimi, de aditivi şi conservanţi, cu atât ele nu pot acoperi necesitãţile organismului uman în materie de vitamine şi minerale. Tocmai de aceea, dr. McKeith face distincţia clarã între hrana sãnãtoasã şi hrana nesãnãtoasã, douã concepte extrem de vehiculate în ultima vreme.

 

 

Gillian McKeithHranã sãnãtoasã versus hranã nesãnãtoasã

 

Dar ce înseamnã cu adevãrat hranã sãnãtoasã? Hrana sãnãtoasã este compusã dintr-o paletã largã de alimente care pot fi combinate într-o multitudine de variante pentru a asigura necesarul zilnic de vitamine şi minerale, fãrã de care corpul nostru nu ar putea funcţiona la parametri optimi.

 

Hrana sănătoasă 

 

  • Alimentele „vii” sau alimentele crude

Sunt alimentele care nu au fost gãtite, fierte, cãlite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau înãbuşite. Ele se aflã  în starea lor naturalã şi astfel, şi-au pãstrat toate enzimele. Aceste enzime alimentare reprezintã forţa vieţii, aflatã în hranã, care înlesneşte procesul de digestie. Fructele şi legumele crude, cerealele şi seminţele încolţite – toate conţin enzime alimentare. Organismul nostru are nevoie de cantitãţi considerabile de astfel de enzime pentru a se hrãni, pentru a avea energie şi pentru un metabolism echilibrat.

 

  • Carbohidraţi „buni” (carbohidraţii complecşi)

În aceastã categorie intrã carbohidraţii la care nu s-a adãugat zahãr rafinat: fructe, pâine neagrã din fãinã integralã, cereale, orez şi legume. Ei conţin zaharuri naturale pe care organismul le poate metaboliza uşor şi lent pentru o funcţionare echilibratã a creierului, o stare emoţionalã bunã şi un nivel adecvat de energie. Aceştia nu sunt vãduviţi de principalii lor agenţi nutritivi.

 

hrana_sanatoasa

  • Alimente ecologice

Alimentele ecologice sau organice sunt acelea în compoziţia cãrora nu a intrat nicio substanţã chimicã. Ele sunt cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu substanţe chimice pentru fertilizare sau pesticide. Numeroase studii aratã cã substanţele chimice care pãtrund în organismul uman afecteazã pe termen lung starea acestuia de sãnãtate. În România, existã încã numeroase culturi ecologice menite sã ofere fructe şi legume netratate chimic care îşi pãstreazã savoarea şi calitãţile nutritive.

 

  • Proteine „bune”

Proteinele vegetale sunt uşor de descompus de cãtre organism. Quinoa este un exemplu de proteinã vegetalã foarte uşor de digerat. Varza conţine o formã de proteinã mult mai eficientã şi mai sãnãtoasã decât proteina din carne. Amestecul de leguminoase cu boabe de cereale genereazã, la rândul sãu, o proteinã completã, uşor de digerat şi care intensificã metabolismul.

 

  • Grãsimile nesaturate (acizii graşi esenţiali)

Grãsimile au o reputaţie extrem de proastã. În aceastã erã a alimentelor cu conţinut redus de grãsime sau chiar lipsite complet de grãsime, cruciada împotriva grãsimilor aproape cã a luat-o razna. Cei mai entuziaşti susţinãtori ai acestui curent au ajuns sã condamne pânã şi alimentele bogate în uleiuri nutritive, precum alunele, seminţele sau avocado, dar nimeni nu a putut vreodatã sã dea vina pe avocado pentru o afecţiune cardiovascularã, scrie cu umor Gillian McKeith.

În general, eu le recomand pacienţilor mei alimente care conţin grãsimi bune, precum alunele, seminţele şi avocado. Aceste alimente uleioase conţin grãsimi sãnãtoase care ajutã procesul de scãdere în greutate, micşorarea colesterolului, stimularea imunitãţii şi alimentarea organelor reproducãtoare, a pielii, a pãrului şi a ţesutului osos, lubrifiind în mod eficient organismul, continuã dr. McKeith.

Grãsimile sãnãtoase sunt necesare şi au o importanţã vitalã pentru întreţinerea vieţii. Iar aceste grãsimi ne ajutã sã metabolizãm alte grãsimi. Sunt atât de importante, încât sunt denumite acizi graşi esenţiali. Seminţele de in,de floarea soarelui, de dovleac, algele marine, peştele şi avocado reprezintã exemple excelente de „acizi esenţiali pentru slãbire”, considerã nutriţionistul britanic. Organismul uman nu poate produce acizi graşi, aşa cã ei trebuie luaţi din hrana pe care o consumãm zilnic.

 

  • Alimentele neprocesate

Sunt alimentele la care nu s-au adãugat substanţe chimice sau altfel de aditivi. Ele se aflã în starea lor originarã, aşa cum au crescut în naturã. Nu au fost modificate. Unele alimente ambalate conţin încã elemente şi ingrediente în starea lor naturalã. Dr. Gillian McKeith adaugã un sfat extrem de preţios: „Vã sfãtuiesc sã începeţi sã citiţi etichetele produselor alimentare pe care le cumpãraţi şi sã vã familiarizaţi cu ingredientele acestora.

 

Hrana nesănătoasă

 

Ce înseamnã hranã nesãnãtoasã şi prin ce proces devine astfel? Când rostim aceste douã cuvinte, gândul zboarã la fast food, sucuri acidulate care au foarte mult zahãr sau la bucata de slãninã afumatã atât de apetisantã de altfel, fãrã sã ştim cã existã şi alte categorii de alimente care, consumate pe termen lung, pot provoca boli cardiovasculare, diabet, obezitate, boli de stomac sau de ficat, infertilitate, depresie. Dr. Gillian McKeith realizeazã o listã a alimentelor nesãnãtoase, responsabile pentru kilograme în plus, dar şi de apariţia unor boli care împovãreazã organismul.

 

burger_2

 

  • Legume fierte prea mult

Românii, ca şi englezii de-altfel, fierb prea mult legumele crezând cã astfel le gãtesc mai bine. Fierberea excesivã nu numai cã nu este indicatã, ci şi are drept rezultat pierderea tuturor substanţelor nutritive, fapt care transformã un aliment viu, plin de enzime benefice, într-unul sãrãcit de vitamine şi minerale.

Pentru a obţine tot ce e mai bun din legumele pe care le consumaţi, fie le mâncaţi crude, fie le înãbuşiţi uşor timp de 2-3 minute, în cele mai multe cazuri, ne sfãtuieşte medicul nutriţionist Gillian McKeith.

 

  • Carbohidraţii dãunãtori

Carbohidraţii simpli sunt cei pe bazã de zahãr rafinat, care nu sunt deloc  sãnãtoşi pentru organism: prãjiturile, ciocolata, biscuiţii, bomboanele şi orice aliment realizat prin adaos de zahãr rafinat, fãinã sau orez alb prelucrat. În procesul rafinãrii, cele mai multe minerale şi vitamine se eliminã, iar alimentele respective, odatã intrate în organism, se comportã ca zahãrul pur, ne explicã dr. McKeith. Intrã in fluxul sangvin, provocând perturbãri ale nivelului glucozei (zahãrului din sânge) şi apariţia apetitului crescut pentru dulciuri. Reziduurile excesului de carbohidraţi dãunãtori sunt depozitate sub formã de grãsime. Un consum îndelungat de carbohidraţi dãunãtori poate conduce la diabet, avertizeazã nutriţionistul britanic.

 

  • Alimente neecologice

Foarte puţini dau importanţã faptului cã fructele şi legumele provin din culturi neecologice, considerând acest aspect un simplu moft. Aceste alimente au fost stropite cu diverse substanţe chimice şi au crescut pe terenuri  tratate în prealabil cu fertilizatori chimici şi pesticide.

Însã tot la fel de puţini ştiu cã resturile acestor substanţe chimice rãmân în organism, dãuneazã sistemului digestiv şi afecteazã celulele. În organismul nostru, aceste substanţe chimice se transformã în toxine, poluându-l şi otrãvindu-l, avertizeazã medicul britanic.

 

 

  • Proteine dãunãtoare

În  funcţie de sensibilitatea fiecãrui organism în parte, dar şi de robusteţea sistemului digestiv, unele proteine sunt greu sau uneori, imposibil, de digerat. Acesta este cazul proteinelor din carne roşie sau lapte de vacã. Dr. McKeith detaliazã în cartea sa „Eşti ceea ce mãnânci”: consumarea a prea multe produse din carne roşie, cu conţinut ridicat de proteine şi grãsime, poate duce la intoxicarea organismului şi la creşterea aciditãţii sângelui, la pierderi de calciu, la suprasolicitarea rinichilor şi a ficatului, la blocarea digestiei şi la distrugerea bacteriilor benefice din tractul digestiv. De asemenea, se poate ajunge la apariţia pietrelor la rinichi şi la oboseala ficatului, la afecţiuni ale intestinelor, la constipaţie, la artritã, la osteoporozã şi la probleme cardiace.

 

Laptele de vacã, adaugã medicul, poate provoca reacţii alergice precum sinuzitã, astm, dureri de urechi, congestie, iritaţie nazalã, erupţii ale pielii, eczeme, obosealã, stare de letargie şi iritabilitate. Laptele de vacã integral are un conţinut ridicat de grãsimi saturate, unul scãzut de vitamine, iar cantitatea de vitamine este în dezechilibru cu biochimia umanã, susţine nutriţionistul. În consecinţã, multe dintre substanţele sale nutritive nu pot fi absorbite în organism. În plus, în mod normal, vacile sunt supuse la nenumãrate tratamente cu substanţe chimice, hormoni, pesticide şi alte medicamente, care ajung şi ele în lapte.

 

Medicul britanic îi sfãtuieşte pe amatorii de lapte sã îl fiarbã mai întâi, astfel va fi mai uşor de digerat. Sau sã aleagã lapte de oaie sau de caprã, ale cãror molecule sunt mai mici şi mai uşor de descompus. De asemenea, puteţi opta şi pentru alte tipuri de lapte, mult mai uşor de digerat: lapte de orez, de soia, de migdale, de soia sau de alte cereale.

 

  • Grãsimi saturate

Grãsimile animale saturate sunt foarte greoaie şi, odatã ajunse în organism, ele se depun pe artere, fapt care favorizeazã în timp producerea unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral, avertizeazã Gillian McKeith. Printre alimentele cele mai bogate în grãsimi saturate se numãrã: carnea de porc, carnea roşie, produsele lactate, untul şi brânzeturile. Regimurile alimentare ce conţin o cantitate importantã de grãsimi dãunãtoare organismului au drept rezultat, de cele mai multe ori, creşterea tensiunii şi a nivelului de colesterol, influenţeazã nivelul glicemiei şi favorizeazã blocarea ficatului şi nu în ultimul rând, generazã creşteri semnificative în greutate. Organismul nu reuşeşte sã proceseze eficient grãsimile, explicã nutriţionistul britanic, astfel încât multe dintre ele se transformã în „bulgãri” toxici, care se depoziteazã în corp şi care vã fac sã deveniţi mai graşi.

 

Vorbind despre grãsimile hidrogenate, ea explicã apariţia lor: ele sunt rezultatul procesului de solidificare a grãsimilor vegetale lichide, dând ca exemplu, margarina. Cartofii prãjiţi, ciocolata, dulciurile, îngheţata, produsele de patiserie, conţin toate, grãsimi hidrogenate. Acestea se transformã în acizi graşi trans, despre care s-a demonstrat cã pot cauza diabet, atac de cord şi cancer. De asemenea, acizii graşi trans duc la creşterea în greutate, deoarece interfereazã cu metabolismul şi procesul de descompunere a acizilor graşi esenţiali. Rezultatul este unul alarmant: creşterea colesterolului nociv în organism şi scãderea celui bun.

 

tortAlimente rafinate

Regimurile alimentare moderne conţin multe alimente rafinate, considerã nutriţionistul britanic. Acestea sunt vãduvite de conţinutul lor original şi de fibre. Consumatorul ajunge sã utilizeze pentru consumul zilnic o variantã nenaturalã, mult mai concentratã în zahãr a alimentului original. Cele mai frecvente exemple de alimente rafinate sunt zahãrul şi fãina albã, care intrã în componenţa unei multitudini de alimente: produsele de patiserie, ciocolata, mâncarea de tip fast-food, semipreparatele, etc. Totodatã,  pentru producerea lor se foloseşte o serie întreagã de aditivi şi conservanţi alimentari care le conferã o valabilitate mai mare.

 

  • Hranã prelucratã

Vorbind despre prelucrarea hranei, nutriţionistul britanic Gillian McKeith considerã pe baza numeroaselor studii care s-au realizat în ultimii ani cã prelucrarea hranei duce la modificarea caracteristicilor originale ale alimentelor şi a proporţiilor de substanţe nutritive. Înainte de a ajunge pe rafturile unui supermarket, multe dintre alimentele preambalate în plastic, cu preparare rapidã, de încãlzit la microunde sau de fiert în ambalaj au trecut deja printr-o multitudine de proceduri de prelucrare.  Dupã toate acestea, alimentele mai au o foarte micã valoare nutriţionalã sau chiar nici una, concluzioneazã dr. McKeith.

În plus, ea adaugã cã aceste procese pot cauza reacţii alergice, pot suprasolicita ficatul, obligându-l sã prelucreze prea multe substanţe chimice, dintre care multe sunt cancerigene. Copii care sunt expuşi unor astfel de procese pot deveni hiperactivi şi pot avea dificultãţi de învãţare.

 

 

Aceastã dihotomie între hrana sãnãtoasã şi hrana nesãnãtoasã reprezintã un semnal de alarmã pe care nutriţionistul britanic îl trage pentru ca fiecare cititor sã fie conştient cã legãtura dintre alimentaţie şi propria sãnãtate nu se rezumã doar la imaginea reflectatã în oglindã. Este vorba de alegerile alimentare pe care le facem zi de zi, de timpul pe care îl acordãm fiecãrei mese, de calitatea produselor consumate. Şi chiar dacã la prima vedere poate pãrea o glumã, sãnãtatea fiecãruia stã în propria farfurie.

 

 

 

nutritionistDr. Gillian McKeith este originarã din Scoţia şi experienţa personalã nefericitã a determinat-o sã devinã medic nutriţionist. Recunoscutã la nivel internaţional, ea şi-a fondat la Londra propria clinicã de nutriţie, printre pacienţii sãi numãrându-se sportivi olimpici profesionişti, membri ai familiei regale britanice şi actori de la Hollywood. Se poate mândri cã în peste 15 ani de carierã a schimbat viaţa a mii de oameni. Consideratã „cel mai bun nutriţionist din Marea Britanie” şi „guru al alimentaţiei în Marea Britanie (Sunday Times), doctorului McKeith i s-a decernat prestigiosul premiu „Uplifting the world”.

 

A scris numeroase cãrţi de nutriţie dintre care amintim: Slim for Life, Women’s Health, Living food for health şi multe altele, unele dintre ele traduse şi în limba românã: „Planul sãnãtãţii perfecte”, „Eşti ceea ce mãnânci”, „Hranã vie pentru sãnãtate”. Este prezentarorul şi creatorul conceptului „Eşti ceea ce mãnânci”, o serie TV de mare succes difuzatã pe Channel 4 în Marea Britanie şi urmãritã de milioane de oameni din 34 de ţãri. Mai multe informaţii despre Gillian McKeith gãsiţi aici.

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×