„Idiotul satului”: totuși, ce facem cu conspiraționiștii de pe internet?

Min

Sînt un „globist”. Am aflat chestia asta de curînd, de pe o pagină de Facebook.

Un „globist” e cineva care crede că Pământul e rotund și nu, cum m-au asigurat persoana (sau persoanele) care se ocupă de pagina respectivă, plat precum tigaia de clătite. (Ăia sînt „platiști”.)

Eh, asta e. Noi să fim sănătoși. Am mai aflat, de pe alte pagini, că sînt deja injectat cu un cip, că mi-am vîndut sufletul, că ADN-ul mi-a fost modificat, că trăiesc într-un loc unic pe Pământ, centrul civilizației mondiale, că Donald Trump a cîștigat alegerile și e încă președinte, că pandemia nu există, apoi că există, dar e inventată, că a fost creată de chinezi și că boala are un număr relativ mărișor de tratamente excepțional de eficiente, dar ținute bine sub obroc, doar pentru inițiați. Nu e clar cu cît succes, de vreme ce eu, un utilizator oarecare de internet, am dat totuși de o listă întreagă. A, și mai era ceva cu daci și extratereștri.

Mi se pare fascinant că, în secolul XXI, avem încă dezacorduri cu privire la forma planetei pe care trăim. De fapt, o mulțime de oameni sunt dispuși să creadă – cu fervoare! – în cele mai delirante năzbîtii. De unde au apărut toți indivizii ăștia? Ce îi face să creadă în ceea ce cred? Cum ajunge o persoană normală, cu rate, mașină și copii, să creadă că se poate trata de COVID-19 cu un medicament de uz veterinar?

Legiunea nătărăilor

„Drama internetului e că l-a promovat pe idiotul satului la rangul de purtător de adevăr”, spunea acum vreo 15 ani Umberto Eco. Cel mai probabil, subestimase dimensiunea catastrofei. Mai aproape de realitate a fost când s-a referit, ulterior, la social media: „Social media le-a dat unor legiuni de idioți dreptul de a declara public ceea ce înainte spuneau doar la bodegă, la un pahar de vin, fără a leza comunitatea. Acum au același drept de a vorbi ca și un laureat al Premiului Nobel. Asistăm la invazia idioților.”

Ei, da. Precum demonii, imbecilii sînt legiune. Citesc, de ceva vreme, explicații psihologice care vorbesc despre lipsa de educație, despre sentimentul de inferioritate socială, despre dorința de a controla circumstanțe personale de viață pe care, în realitate, nimeni nu le poate controla etc., etc.

Sînt de părere că, în general, subestimăm masiv contribuția prostiei la proliferarea variilor teorii ale conspirației. Am întâlnit grade și tipuri diferite de prostie. Cea mai inofensivă (și mai ușor de tratat) e banala ignoranță. Dar prostia monumentală, prostia impermeabilă la rațiune, bun simț sau argument, prostia etalată cu mîndrie, prostia ca spectacol – asta sînt, pentru mine, patologii absolut fascinante.

Despre conspirații

Tipul ăsta de prostie fudulă, responsabil probabil de majoritatea teoriilor conspirației, nu e echivalent cu confabulația. În ciuda aparențelor, conspirațiile nu sunt niște plăsmuiri baroce; de fapt, sînt scheme cît se poate de simple: să zicem că industria farmaceutică vrea să ne controleze, cu ajutorul vaccinurilor, mințile și corpurile. Nu e nimic complicat aici. Odată premisa fixată, tot ce urmează servește drept explicație, indiferent cât de elaborată. Dacă vrem să înțelegem cum gândesc conspiraționiștii, nu trebuie să confundăm ipoteza (luată drept certitudine) cu raționalizările ulterioare. Prostul nu are nici interesul, nici capacitatea de a face un efort pentru a înțelege detaliile.

Lumea reală e într-adevăr complicată. O conspirație a vaccinurilor, dacă ar exista cu adevărat, ar trebui să implice zeci de mii de persoane: de la cercetători de nivel senior până la laboranți, manageri, executivi de nivel înalt, furnizori, cercetătorii independenți care fac testele, jurnalele în care se publică rezultatele acestora, recenzenții care verifică datele publicate, autoritățile de reglementare (naționale, dar și din UE), importatorii de medicamente, serviciile de informații, politicienii și presa. Firește, toți cei implicați ar trebui să păstreze tăcerea absolută; totuși, cumva, toți acești oameni inteligenți și generos finanțați nu reușesc să păcălească un zevzec obișnuit cu acces la Google.

A fi idiot nu e totuna a fi complet cretin. Mai țineți minte viermii care s-ar găsi, chipurile, în măști? Nu vi s-a părut ciudat cum de cineva care se străduiește să țină o mască la abur, să filmeze de aproape toată procedura, să folosească pensete etc. nu are totuși la îndemână o banală lupă, ca să vedem „viermele” cît mai clar? Intuitiv, prostul simte cînd se apropie contactul cu realitatea, așa că îl evită pe cît poate.

Școala n-are ce face

Așa că nu cred că educația îi poate salva pe nătărăi. Ideile fixe ale prostului nu au nimic de-a face cu rațiunea. Odată ce i-a intrat ceva în cap, realitatea trebuie să se adapteze la convingerile lui, nu invers. Dovezile și logica ajung la coș și tot ceea ce rămîne e un mecanism de pseudo-fapte și explicații care merge întruna în gol. Nu contează că realitatea îi contrazice la fiecare pas; conspiraționiștii inventează pur și simplu scenarii noi. Atât timp cît le confirmă credințele, orice explicație, oricît de dementă, e perfect în regulă. Iar teoria conspirației crește fără oprire, ca un cancer: vaccinurile omoară, masca ucide, măștile au viermi.

Chiar și spirite luminate cad pradă obsesiilor. Copernic, de pildă, era convins că mișcările de revoluție ale planetelor în jurul Soarelui trebuie să fie circulare, cercul fiind considerat o figură geometrică „perfectă”. Problema era că cinci planete, și mai ales Mercur, păreau să se miște cam haotic, în orice caz nu pe o traiectorie de forma unui cerc. Ca să salveze totuși forma circulară a revoluțiilor planetare, Copernic a inventat pur și simplu o soluție. Astfel, a presupus că planetele respective se mișcau pe un cerc („epiciclu”) al cărui centru descria la rândul său un cerc mai mare („deferent”). Cum-necum, orbita lui Mercur nu se lăsa aproximată prea bine, așa că astronomul a tot adăugat epicicluri, până a ajuns la ceva care arăta mai degrabă a mecanism de orologiu decât a sistem solar. Firește, a fost nevoie de observațiile lui Kepler pentru a se demonstra că orbitele planetare sunt în realitate eliptice. Dar Copernic nu credea, totuși, într-un Pămînt plat.

Facebook și escroci

Marii vinovați pentru proliferarea conspirațiilor nu sînt idioții, mulți sau puțini. Propagatorii de teorii ai conspirației – de la Q la diverșii agitatori extremiști, rasiști, xenofobi, homofobi, vânzătorii de leacuri, vracii cu diplome, șarlatanii, știu însă bine ce fac. Olivia Steer e probabil incapabilă să înțeleagă un studiu clinic, dar nu același lucru se poate spune despre medici ca Adina Alberts, Răzvan Constantinescu sau Adrian Cacovean, de exemplu. Ei fac ce fac din convingere sau, mai degrabă, din interes. Ca Adina Alberts, de pildă – o milionară în euro care în lupta ei cu Big Pharma cere donații de la fanii ei de pe Facebook. (Cumva, nu se poate bate cu multinaționalele decît pe banii altora. Ciudat fel de a te sacrifica pentru o cauză.)

De unul singur, prostul nu poate face mare lucru. Când însă idioții se strîng la un loc, pot strica o mulțime de lucruri. Iar cei care îi încurajează nu pățesc, de regulă, nimic. Iar aici intră și Facebook, cu „standardele” sale rizibile ale comunității, care te scot de pe platformă dacă scapi o înjurătură, dar îi lasă pe toți sonații să spună tîmpenii fără nicio opreliște. Interesat, desigur, căci aduce engagement – deci utilizatori, deci audiență, deci bani de luat de la fraieri.

Dintr-un anumit punct de vedere, încă sîntem în Evul Mediu. Mama proștilor, cum se spune, e mereu gravidă.

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×