Petiție pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO

Min

Data publicării: 29 ian. 2020

Organizator: Democracy Mania

Categorie: Cultural, Social

Semnături: 7

Trebuie să fii autentificat pentru a putea semna petiţia.

România mai are timp doar până la 31 ianuarie să pună subiectul pe lista de discuție a Comitetului Patrimoniului UNESCO. Dacă acest termen expiră, țara noastră trebuie să treacă din nou prin tot procesul – îndelungat – de depunere a candidaturii. Însă vor reuși autoritățile să ducă procedura la bun sfârșit sau vor lăsa iarăși interesele obscure să primeze?

 

Saga dosarului Roșia Montană

 

Subiectul Roșia Montană a fost ani de-a rândul unul fierbinte fără ca lupta să se fi încheiat. Astfel, zona respectivă este disputată atât de activiștii de mediu care își doresc includerea ei în Patrimoniul UNESCO cât și de compania Gabriel Resources – care vrea să exploateze zăcămintele de aur de acolo.

 

Doar protestele de amploare au reușit să determine autoritățile române să blocheze proiectul de exploatare minieră susținut de Gabriel Resources, deși până atunci compania s-a bucurat ani la rândul de sprijin guvernamental.

 

În 2017, prin Ministrul Culturii, Corina Șuteu, România a depus dosarul de înscriere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial acesta fiind programat spre analiză în sesiunea din iunie-iulie 2018. Comitetul UNESCO urma să analizeze nu doar înscrierea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial, ci și înscrierea sa în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, statut care ar fi condus la creșterea posibilităților ca monumentul istoric să obțină finanțare internațională pentru protejare.

 

În mod inexplicabil însă, tot România, prin prin vocea reprezentatului Ministerului Culturii și Identității Naționale, a solicitat în cadrul reuniunii amânarea discutării candidaturii Roșiei Montane!

 

 

 

Motivul invocat a fost existența unui proces pe pe rolul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID) din Washington, avându-i ca reclamanți pe Gabriel Resources LTD și Gabriel Resources (Jersey) LTD. Cu alte cuvinte, delegația română de atunci a cerut, în mod surprinzător, ca subiectul să fie înghețat! Oare de ce?

 

Motivația oficială a autorităților a fost că o astfel de inițiativă ar fi oferit potențiale argumente favorabile reclamanților ca o dovadă clară că statul român abuzează de propria-i putere și nu face altceva decât să le încalce drepturile. Ori includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO nu are nicio legătură cu procesul existent pe rol pe care statul român îl are cu Gabriel Resources!

 

Adevărul este că …

 

Recunoașterea internațională a valorii culturale deosebite a sitului, propusă de ICOMOS, organismul științific de specialitate consultat de către UNESCO în vederea înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, demontează acuzațiile companiei miniere, formulate inclusiv în cadrul procesului ICSID, acuzații potrivit cărora regimul de protecție de monument istoric, potrivit legislației naționale, a fost menținut de România pentru a bloca proiectul minier.

 

Includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO va dovedi, fără echivoc, că acuzele Gabriel Resources LTD și Gabriel Resources (Jersey) LTD de încălcare arbitrară de către România a drepturilor lor, prin protejarea sitului de la Roșia Montană, sunt nefondate. În plus, situl de la Roșia Montană e protejat prin legislația națională încă din 1992!

 

O astfel de inițiativă, nu numai că nu ar creşte riscurile arbitrajului cerut de corporația Gabriel Resources Centrului Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii de la Washington, ci ar reprezenta un argument zdrobitor în favoarea statului român!

 

 

Contextul actual

 

Potrivit prevederilor UNESCO, evaluarea ICOMOS (pozitivă înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial) și dosarul înaintat de către România pot fi analizate de Comitetul Patrimoniului Mondial într-o perioadă de trei ani, începând cu vara anului 2018. Comitetul UNESCO a retrimis dosarul statului român, care – într-un interval de 3 ani – încă poate cere că acesta să fie înscris la UNESCO fără alte formalități.

 

Însă pentru ca subiectul să poată fi “dezghețat și pentru a intra pe lista dezbaterilor UNESCO de anul acesta, trebuie ca Ministerul Culturii să depună o solicitare în acest sens până la 31 ianuarie 2020 inclusiv. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat!

 

Dintr-un comunicat de presă al Ministerului Culturii, aflăm că în momentul de față, principala piedică în calea dezvoltării durabile a zonei o reprezintă lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG).

 

Este necesar să facem distincția între conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric de la Roșia Montană, pe de o parte, și stadiul în care se află dosarul pentru includerea în patrimoniul UNESCO, pe de altă parte, întrucât sunt două lucruri total diferite. Patrimoniul este deja clasat și protejat de legea românească, iar principala piedică în calea restaurării complete a zonei nu are legătură cu procedura pentru includerea în patrimoniul UNESCO, ci cu faptul că în regiune nu există un PUG”, a declarat Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

 

Însă în comunicat nu există nici măcar un singur cuvânt despre faptul că solicitarea privind includerea sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depusă în timp util.

 

Cine ar trebui să depună solicitarea

 

Potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii asigură îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convențiile internaționale referitoare la protecția monumentelor istorice, la care România este parte. Ministerul Culturii este, astfel, cel în măsură să depună solicitarea pentru ca dosarul de înscriere a sitului Roșia Montană să intre în analiza Comitetului Patrimoniului Mondial.

 

Nu mai trebuie adăugat nimic la dosar, dosarul a fost recomandat pentru înscriere de urgență, este doar important să avem sprijinul României. Sprijinul României se obține printr-o simplă scrisoare a ministrului Culturii, un simplu mail”, a spus la Europa FM senatorul USR Vlad Alexandrescu, cel care a depus candidatura sitului la UNESCO, pe vremea când era ministru al Culturii.

 

 

De ce ar trebui să intre Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO

 

Includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO ar avea un impact benefic atât din punct de vedere cultural, cât și socio-economic. Astfel, zona ar putea beneficia de expunere mondială, de acces la surse de finanțare internațională, de creare de noi locuri de muncă în paralel cu dezvoltarea turismului și atragerea investițiilor în zonă.

 

Totodată, înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial poate atrage finanțare internațională directă pentru lucrări de conservare – restaurare. De exemplu, în perioada 1996 – 2001 s-a desfăşurat în România, sub egida UNESCO și cu finanţarea Japan Trust Fund for World Heritage, un amplu proces de cercetare, restaurare şi punere în valoare a Bisericii Mănăstirii Probota, înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial în anul 1993.

 

 

unesco

 

Ce se întâmplă dacă România ratează termenul de depunere a solicitării

 

Ratarea termenului de 31 ianuarie 2020 demonstrează încă o dată incompetența autorităților atunci când vine vorba de conservarea și protejarea valorilor naționale!

 

Acest lucru va avea drept consecință prelungirea stării actuale fizice de proastă conservare a patrimoniului de la Roșia Montană și, contrar așteptărilor celor care au invocat un astfel de motiv, poate chiar reprezenta un punct nevralgic în apărarea țării noastre în procesul de arbitraj internațional.

 

Totuși, o solicitare similară poate fi depusă și până la sfârșitul lui 202. Astfel, dacă până în vara anului 2021 Comitetul Patrimoniului Mondial nu analizează dosarul (fapt posibil procedural dacă România depune solicitarea la începutul lui 2021) este necesară o redepunere a acestuia și reluarea evaluării ICOMOS.

 

Pe de altă parte, nu există nicio garanție că procesul de arbitraj internațional pe care statul român îl poartă cu compania Gabriel Resources, se va termina până la începutul anului 2021, tocmai pentru că în acest moment nu are stabilite termene pentru etapele următoare.

 

 

În consecință, solicităm Ministerului Culturii deblocarea de urgență a procedurii de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, oprite în mod nedemn și nejustificat în 2018!

 

Solicităm guvernanților și în special PNL să se țină de cuvânt, problema Roșiei Montane fiind specificată în programul de guvernare!

 

Suspendarea procesului de înscriere de către România a Roșiei Montane în UNESCO nu face altceva decât să contribuie tacit la dispariția fizică a patrimoniului Roșiei Montane. Ori acolo sunt cu adevărat valorile noastre!

 

Semnează petiția și contribuie la protejarea Roșiei Montane! 

 

 

Listă semnături

Şi tu poţi propune o petiție!

Click aici

Petiție privind eliminarea pensiilor speciale

9 miliarde lei pe an trebuie să scoată statul din buzunar pentru a achita pensiile speciale care se acordă unor categorii de foști angajați, potrivit informațiilor furnizate de către Ministerul Finanțelor cu referire la anul care tocmai s-a încheiat. 8 miliarde de lei au fost utilizate pentru plata pensiilor militare de stat și 1 miliard pentru pensiile de serviciu. Suma depășește inclusiv bugetele unor ministere, așa cum este cel al Justiției cu 4,6 miliarde de lei alocați în 2...

137 Semnături
petiţie

Petiție pentru limitarea risipei alimentare

Peste o treime din hrana produsă anual se pierde sau este risipită. Asta în condițiile în care populația globului este într-o continuă creștere, atingând 10 miliarde de oameni, față de 2.6 miliarde în 1950, se arată într-un raport potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite – FAO. În cifre, peste 1.3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an, Europa fiind responsabilă pentru 200 milioane de tone!  Suficient p...

674 Semnături
petiţie

Petiție pentru includerea iei românești în patrimoniul UNESCO

Este principala piesă a costumului popular românesc, cea care ne definește și ne individualizează în cultura europeană și mondială. S-a născut din dragoste și dor transpuse pe pânză. Simbolurile de veacuri s-au împletit cu fir de mătase pentru a ne demonstra apartenența. Din in sau din borangic, din pânză țesută în casă, cămașa cu altiță este mai mult decât o piesă vestimentară. Reprezintă însăși povestea românilor transmisă din generație în generație. Pe ca...

546 Semnături
petiţie
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×