PNRR sau cum ar putea neșansa crizei sanitare să se transforme în șansa dezvoltării României

Min

Odată ce criza sanitară s-a declanșat și guvernele au fost nevoite să ia măsuri care evident aveau să afecteze economiile s-a născut necesitatea creării unui program care să ducă la o refacere rapidă și la o întărire a capacității de rezistență a economiilor.

Uniunea Europeană a fost rapidă în a concepe un program ambițios NextGenerationEU, un instrument de 750 miliarde euro menit nu doar să refacă economiile europene post COVID, dar și ca UE să devină ”mai verde, mai digitală și mai rezilientă”.

Brief de presa NextGenerationEU
NextGenerationEU este privit ca un colac de salvare pentru țările UE

Acest program este compus din Facilitatea de Redresare și Reziliență (672,5 miliarde de euro) – din care 312 miliarde de euro (336 miliarde, în prețuri curente), granturi și 360 miliarde, împrumuturi; REACT EU (Asistență pentru Redresare și Coeziune Teritorială a Europei ) – 47,5 miliarde de euro; Horizon Europe (5 miliarde de euro); InvestEU (5,6 miliarde de euro destinați IMM-urilor din UE); Dezvoltare Rurală (7,5 miliarde de euro), Fondul pentru Tranziție Justă (10 miliarde de euro); RescEU (1,9 miliarde de euro).

Acest pachet va influența UE dincolo de efectele directe monetare și de multiplicare a investițiilor, deoarece UE va trebui să creeze instrumente de autofinanțare directă (în afara contribuțiilor naționale), pentru a deservi datoria creată și asumată în comun prin acest program.

„Partea” României

Din componenta cea mai importantă, România are alocate 14,25 miliarde euro în granturi prețuri curente la care se adaugă 14,94 miliarde euro sub formă de împrumuturi la costurile UE. Aceste sume care trebuie să fie alocate către proiecte concrete în proporție de 70% până la finalul anului 2022 și restul până la finalul lui 2023, trebuie cheltuite (proiecte puse în aplicare complet) până la sfârșitul anului 2026. România a adoptat pe 7 aprilie forma revizuită a Programatului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), formă care în această săptămână este discutată și negociată cu Comisia europeană. România a propus un plan de 41,46 mld euro, propunerea fiind în excedent față de alocare. Propunerea în excedent este făcută deoarece în termeni nominali, România va primi mai mulți bani decât alocarea din documentele NextGeneretioEU, prin actualizarea sumelor. În al doilea rând PNRR include obiective de finanțare mai puțin agreate de Comisia UE precum infrastructura rutieră sau irigațiile. Aceste domenii, dacă nu vor fi complet excluse de către Comisie vor suferi probabil scăderi serioase ale sumelor aprobate față de propunerile înaintate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Din ce e compus PNRR și cum funcționează

PNRR se bazează pe 6 piloni tematici:

  1. Tranziția verde
  2. Transformarea digitală
  3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; cercetare, dezvoltare inovare
  4. Coeziune socială și teritorială
  5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză
  6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele

Anumite domenii sunt finanțate din mai mulți piloni. De pildă, proiectul „România educată” are alocată o sumă totală de 4,436 miliarde de euro, iar această sumă este finanțată prin mai mulți piloni transformare digitală (pilonul II – 780 de milioane de euro), învățământ dual, tehnic și profesional (pilonul III.4 – 650 milioane de euro), infrastructură școlară și universitară (pilonul V.3 – 2 miliarde de euro), Program Național pentru reducere a abandonului școlar (Programul Național pentru Creșe (370 milioane de euro).

Mediul privat are în aparență o singură sursă de finanțare – pilonul III.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. Aceste sume vor fi distribuite printr-un mod inovator, nu vor mai fi granturi ci forme de creditare și garantare prin care se intenționează atragerea mai multor resurse private și crearea unui efect de multiplicare (de levier). Companiile private ar beneficia și de granturi prin intermediul altor piloni precum pilonul I, Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară (1,3 miliarde de euro), Energie regenerabilă și eficiență energetică (I.6) sau chiar părți din pilonul III – Învățământ dual, tehnic și profesional (630 milioane de euro) sau Cercetare, Dezvoltare și Inovare (510 milioane de euro). Evident că din aceste sume doar unele vor putea avea ca țintă mediul privat.

Ca o concluzie această primă distribuire de sume are drept țintă în mod esențial entități publice. Digitalizarea administrației dar și altor părți ale infrastructurii publice are alocate sume prin pilonul III Transformare digitală, dar și prin Pilonul II (aproape în întregime alocat beneficiarilor publici), prin care ANAF are alocată o sumă de 856 milioane de euro drept destinatar unic.

Alocări discutabile

La o primă vedere am remarcat și alocări discutabile precum cele pentru broadband și 5G (650 de milioane de euro), unde statul ar putea încuraja finanțarea dezvoltării unor zone mai puțin acoperite de către mediul privat printr-o mai bună politică concurențială și facilități fiscale mai degrabă decât prin alocare de sume din acest plan. Finanțarea acestui domeniu poate fi făcută de către piețe.

O altă observație este alocare unor sume relativ mici de sub 100 milioane euro pentru câțiva sub-piloni (industrii creative/digitalizare – 77 de milioane), reforma sistemului de pensii, fondul de reziliență al societății civile (100 de milioane de euro). Nu cred că această atomizare a sumelor este făcută din intenția de micro-management, ci mai degrabă din dorința de a răspunde unor presiuni. Aceste domenii au nevoie de finanțare, dar poate se puteau identifica și alte soluții.

Mai menționăm alocarea uriașă pentru Sănătate – 6,5 miliarde de euro – domeniu care va beneficia de finanțare și prin cadrul financiar multianual prin fonduri regionale și de coeziune.

Dincolo de această primă alocare cel mai important pentru succesul acestui program va fi rezultatul final al negocierii cu UE la nivelul Comisiei, în egală măsură cu viteza de negociere. Apoi capacitatea de management a sectorului public, antrenarea sectorului privat și concentrarea pe proiecte fezabile de a fi implementate până în 2026, prin proceduri transparente dar și simple, concentrate pe obiective nu pe bife birocratice sunt indispensabile pentru utilizarea acestor alocări în întregime.

Ce ar putea fi PNRR?

Ceea ce este important de subliniat este faptul că PNRR este un adevărat exercițiu de bune practici în elaborarea de politici publice. Suntem pe o cale bună, se vede că am învățat din experiențe anterioare. Inițial, fostul guvern a elaborat un plan, când încă Parlamentul European și comisia nu se puseseră de acord asupra direcțiilor și condiționalităților. Guvernul de coaliție rezultat în urma alegerilor a avut misiunea de a adapta planul propus în prima fază la rezultatul negocierilor de la nivelul instituțiilor europene. Pentru prima oară în istoria programelor de finanțare de o asemenea anvergură, România a avut un cuvânt greu de spus. Atât Dragoș Pîslaru (parlametar european Renew Europe), cât și Siegfried Mureșan (de la Popularii europeni) au fost determinanți în adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență – cei doi fiind co-raportori din parte grupurilor lor europarlamentare (negociatori șefi, adică). Munca lor a fost continuată în țară de ministrul Cristian Ghinea, acesta desfășurând în luna februarie un tur de forță de consultări publice între 4 și 22 februarie. Au fost nu mai puțin de 13 dezbateri publice transmise în direct cu posibilitate de intervenție printr-o pagină web creată special. Planul rezultat a fost transmis Comisiei Europene în mod informal. Aceasta a făcut observațiile sale, iar săptămâna viitoare, ministrul Cristian Ghinea se va întâlni cu comisarul Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru a stabili calendarul potrivit pentru transmiterea oficială a PNRR către Comisie. Până acum doar Portugalia a reușit această performanță, România aflându-se printre primele țări care poartă negocieri informale.

Până la acea dată vor exista multiple iterații ale diferitelor componente al PNRR pentru a armoniza punctele de vedere ale Comisiei vizavi de propunerile României și invers. Aceste negocieri sunt unele cu multă substanță la nivel tehnic în care sunt implicate toate ministerele de linie cu privire la PNRR. Efortul de negociere este unul considerabil pe toate nivelurile guvernamentale și politice (europarlamentar, parlamentar).

În final negocierile se vor concretiza într-un plan care va fi pus în aplicare prin măsuri concrete prin intermediul unor ghiduri de finanțare. La acest nivel, intervenția actorilor economici, a societății civile va fi esențială pentru rezultatul final, pentru ca obiectivele de dezvoltare să fie atinse nu doar pe hârtie.

Dacă beneficiarii țintă nu se implică, rezultatele sunt discutabile

Experiența anterioară – rezultată din cadrele financiare multianuale și programele de finanțare ale acestora – a arătat că acolo unde beneficiarii țintă nu s-au implicat, succesul programelor a fost discutabil. De aceea eforturile de până acum sunt de salutat și încurajez MIPE să continue consultările extinse, să comunice asertiv și proactiv fiecare pas făcut și, mai ales, să asculte feedback-ul beneficiarilor-țintă.

Nu mai puțin, îndemn beneficiarii publici sau privați, direcți sau indirecți să se implice atunci când li se solicită ajutorul și chiar să exercite presiunea adecvată pentru ca implementarea să se facă prin criterii rezonabile, eficiente și transparente. Este important să înțeleagă și aceștia, și publicul larg, că elaborarea PNRR și a regulamentelor subsecvente este un proces normal cu multe presiuni publice, acțiuni ale actorilor politici precum și de influențare a deciziei politice de către actori economici. Aceste presiuni sunt normale într-o economie de piață și se pot desfășura și prin mijloace mai puțin „ortodoxe”, ca reflectare a intereselor legitime și, uneori, nelegitime, dar care prin transparență, pot rezulta într-un program prin care neșansa crizei sanitare se va transforma în baza redresării și dezvoltării României. Apoi nu trebuie să uităm că în această perioadă se discută și clasicul cadrul financiar multianual. Cele două trebuie să fie complementare. Când România va absorbi 80 de miliarde de euro în mod eficient până 2027 (cu efecte concrete în economie până în 2029 –generând creștere econmică anuală suplimentară de 0,8% – adică mai bine de un sfert din total), integrarea reală și de facto a României în UE prin ocuparea poziției potențiale a țării în economia comunitarp nu va mai fi doar un deziderat ci o banală realitate cu avantajele, dar și responsabilitățile inerente.

Despre

Marian Stoian este consultant specializat în finanțări nerambursabile și absorbția de granturi, cu o experiență vastă în proiecte de investiții realizate prin fonduri europene

 

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×