Răspândirea coronavirus în România, primele rezultate ale modelării statistice. Un studiu realizat de un grup de cercetători din cadrul Universității București

Min

Printre concluziile studiului: creșterea numărului de cazuri este exponențială, intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul culoarelor de migrație în special din Italia și Israel, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată. Și cel mai important: măsurile luate de autorități au fost CORECTE!

 

GraphNets, Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Datele utilizate pentru modelarea statistică au fost preluate din spațiul public, fiind furnizate de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului, cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea prin care aceștia au fost infectați. Cele 18 zile considerate perioadă de referință a acestui studiu pornesc de când în România a apărut primul caz de infectare cu coronavirus. Rezultatele studiului au fost date publicității printr-o informare de presă postată pe site-ul Universității din București.

 

Chiar dacă pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile este similar cu cel din alte țări europene, ca de exemplu, Italia sau Spania, magnitudinea diferă covârșitor. Concret, ce înseamnă asta? Că numărul de cazuri a fost incomparabil mai mic decât în țările deja menționate. Informația apare în primul studiu privind răspândirea coronavirusului realizat de un grup de cercetători din cadrul Universității București.

 

raspandire coronavirus
Figura 1. Evoluția cazurilor confirmate de COVID-19 în România comparativ cu Spania și Italia

 

 

Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.Pentru comparabilitate, datele au fost rescalate la totalul cazurilor pe perioada analizată, din fiecare din cele trei țări. Figura ilustrează linii de tendință sau patternuri și nu magnitudine.

 

Concluziile studiului

 

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)

raspandire_coronavirus
Figura 2. Rețeaua persoanelor infectate cu COVID-19

Notă. Rețeaua ilustrată este construită pe baza primelor 109 cazuri confirmate de infectare. Se poate observa numărul extrem de scăzut de lanțuri pe care virusul a circulat

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români (vezi Figura 3).

(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați – vezi Figura 2).

raspandirea_coronavirus
Figura 3. Circulația COVID-19 în România prin intermediul coridoarelor de migrație

Notă. Figura ilustrează țările din care s-au întors persoanele infectate cu COVID-19 în România. Acronimele fac referire la: DEU – Germania, GRB – Marea Britanie, US – Statele Unite ale Americii, AUT – Austria, FRA – Franța, ITA – Italia, POL – Polonia, EAU – Emiratele Arabe Unite, ISR – Israel, XXX – sursă indisponibilă în datele oficiale făcute publice.

 

Câte cazuri sunt în prezent

 

Pe 26 februarie, Victor Costache, ministrul Sănătății, și secretarul de stat Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență, au anunțat primul caz de coronavirus în România – un  pacient din Gorj care a intrat în contact cu italianul internat la un spital din Rimini, recent diagnosticat cu Covid-19 după ce fusese în vizită în România. De atunci, cazurile de infectare cu coronavirus au continuat să apară zilnic pe întreg teritoriul României.

Conform actualizării de astăzi, 16.03, ora 10.00, a Ministerului Sănătății, în România au fost confirmate, până acum, 158 infecții cu coronavirus. Nouă dintre pacienți au fost declarați vindecați și au fost externați.

situatie_cazuri

 

Autoritățile fac apel la populație să respecte RECOMANDĂRILE privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19) primite de la Departamentul pentru Situații de Urgență

Cine sunt autorii studiului

 

logoGrupul de cercetare privind graficele și rețelele sociale (GraphNets) este o prestigioasă entitate de cercetare interdisciplinară emergentă din cadrul Universitatății din București.

GraphNets explorează utilizarea metodelor matematice în științele sociale și în științele umaniste, cu accent pe aplicarea teoriei graficelor și studiul rețelelor sociale. Printre altele, grupul de cercetare este interesat de aplicabilitatea teoriei rețelelor la rețelele sociale (de exemplu, rețelele transnaționale de migranți, rețeaua de autor și rețelele de colaborare etc.), precum și de înțelegerea diseminării și difuziei cunoștințelor. Cu o expertiză științifică diversă, GraphNets oferă servicii de asistență și consultanță pentru cercetători, organizații publice și private și profesioniști interesați de analiza rețelelor sociale.

Echipa GraphNets implicată în realizarea studiului COVID-19 în România este compusă din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica, Paul Hrimiuc.

Conform comunicatului de presă apărut pe site-ul Universității din București, echipa GraphNets își manifestă în continuare disponibilitatea de a analiza date cu privire la răspândirea virusului COVID-19 pe teritoriul României. În acest moment, Ministerul Sănătății a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, ceea ce face imposibilă continuarea demersului științific. Totodată în comunicat se precizează faptul că studiul de față este o inițiativă civică a Universității din București și are ca scop exclusiv cercetarea științifică.

 

 

 

 

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×