Ristretto News 28.04.2021

Min

F. Cîţu: Sunt sigur că vom avea un PNRR bun. Este momentul să accelerăm lucrurile

 

Premierul Florin Cîţu s-a declarat convins că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi unul bun, arătând că a avut o discuţie cu miniştrii pentru accelerarea PNRR.

documente
Photo by Sharon McCutcheon on Unsplash

“Am avut o discuţie cu miniştrii referitoare la PNRR. Este momentul să accelerăm lucrurile. Avem câteva detalii de pus la punct. Sunt sigur că vom avea un PNRR care să reprezinte interesele României de dezvoltare în perioada următoare. Sunt mai multe discuţii, dar sunt sigur că vom avea un PNRR bun, un PNRR prin care vom atrage sumele alocate României”, a afirmat Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că, în cazul în care unul dintre proiectele cuprinse în PNRR nu respectă condiţiile pe care le cere Comisia Europeană, acesta va fi finanţat din alte surse.

“Eu am o abordare diferită în ceea ce priveşte PNRR. Nu mă uit doar la un anumit sector. Pe mine mă interesează ca acest PNRR să reprezinte interesele României. E adevărat că sunt diferite sectoare, dar România are nevoie în anumite zone de mai multe investiţii şi în alte zone de mai puţine investiţii. Folosim acest PNRR, dar în contextul celorlalte surse de finanţare; ne finanţăm şi de la buget, finanţăm şi din fonduri europene şi finanţăm şi din PNRR. (…) Deci dacă unul dintre proiecte am încercat să le punem aici şi nu respectă condiţiile pe care le cere Comisia Europeană astăzi, de exemplu, ele vor fi finanţate din alte surse. Trebuie să ne uităm la PNRR ca o bucăţică din acest puzzle al finanţării”, a explicat prim-ministrul.

Întrebat dacă ministrul Cristian Ghinea trebuia să se consulte mai bine cu miniştrii de resort pentru pregătirea domeniilor din PNRR, şeful Executivului a răspuns: “Suntem într-un proces de negociere. Veţi vedea că, la final, vom avea un PNRR de succes”. De asemenea, el a precizat că premierul este coordonatorul negocierilor.

 

 

 

Raport Avocatul Poporului: Peste 200 de localităţi din mediul rural nu au medic de familie

 

medic
www.unsplash.com

Peste 200 de localităţi din mediul rural nu au medic de familie, potrivit unui raport prezentat de Avocatul Poporului.

“Există localităţi din mediul rural care nu au un medic de familie (din situaţia centralizată prezentată de Ministerul Sănătăţii, rezulta că, la sfârşitul anului 2019, erau unităţi administrativ teritoriale fără medici de familie: Alba – 13, Caraş-Severin – 14, Sălaj – 16, Buzău – 10, Hunedoara – 12) (…) La nivel naţional, din datele comunicate de casele judeţene de asigurări de sănătate, se constată existenţa unui număr de 212 localităţi din mediul rural fără medic de familie şi 665 de posturi de medici de familie vacante”, prevede Raportul special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală şi din zonele defavorizate sau greu accesibile.

Conform sursei citate, deşi la nivel teoretic există o Strategie naţională de sănătate, aceasta nu a dat rezultatele scontate. Situaţia în teritoriu, mai ales în zona rurală, este una deficitară din punct de vedere al garantării şi asigurării sănătăţii publice prin intermediul medicilor de familie.

Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului, a menţionat că deficitul de medici de familie este cauzat de dificultăţile întâmpinate de către personalul medical. Acestea pot fi de natură profesională, umană sau de lipsa de susţinere din partea autorităţilor locale sau centrale în deschiderea unui cabinet medical.

 

Bugetul Capitalei nu a fost aprobat

 

buget respins
Photo by Steve Johnson on Unsplash

Proiectul bugetului Capitalei pentru anul 2021 nu a primit vot favorabil în şedinţa de miercuri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

În urma unei şedinţe care a durat mai mult de trei ore, proiectul de buget al Capitalei nu a primit suficiente voturi pentru a fi adoptat, înregistrându-se 17 voturi “pentru”, 22 “împotrivă” şi 14 abţineri.

“Din păcate, bugetul municipiului Bucureşti nu a fost adoptat, aceasta este situaţia”, a spus la finalul votului preşedintele de şedinţă, Sorin Purcărea.

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, s-a arătat deschis în continuare la discuţii pe tema bugetului şi a subliniat necesitatea ca acesta să fie adoptat cât mai repede.

“În opina mea, toate discuţiile care trebuiau să aibă loc pe buget au avut loc şi (…) au fost extrem de civilizate şi de constructive, s-au adus îmbunătăţiri. Spre exemplu, suplimentarea banilor pentru diverse investiţii, cum e Prelungirea Ghencea. Dacă se mai doreşte să discutăm despre buget, putem să discutăm, dar haideţi să ne grăbim să dăm bucureştenilor bugetul pe care îl aşteaptă ca să putem să începem investiţiile pe care le aşteaptă”, a arătat Nicuşor Dan.

 

Raport: Jurnaliştii europeni, ţinta a 201 incidente grave pentru libertatea presei în anul 2020

 

Jurnaliştii europeni au fost anul trecut ţinta a 201 incidente grave la adresa libertăţii presei, în creştere cu 40% faţă de 2019. Asta indică raportul anual al Platformei Consiliului Europei pentru protecţia jurnalismului şi securitatea jurnaliştilor, potrivit unui comunicat al Consiliului Europei.

presa
Photo by Thomas Charters on Unsplash

Raportul arată că 14 organizaţii internaţionale pentru libertatea presei au consemnat în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei un număr record de alerte privind agresiunile fizice contra jurnaliştilor (52 de cazuri) şi de acte de hărţuire sau intimidare (70 de cazuri). Documentul analizează ameninţări grave pentru libertatea presei, precum impunitatea infracţiunilor comise contra jurnaliştilor (printre care 24 de cazuri de crime cu victime jurnalişti rămân nepedepsite în prezent), hărţuirea judiciară, presiuni politice exercitate asupra media publice şi supravegherea jurnaliştilor.

Particular pentru anul trecut a fost faptul că guvernele au răspuns la criza sanitară prin impunerea de lockdownuri şi a stării de urgenţă, iar jurnaliştii din Europa au trebuit să se adapteze la noi restricţii şi schimbări ale practicilor zilnice de relatare.

Documentul aminteşte că, la începutul lunii martie, câteva guverne fie au extins, fie au suspendat termenele până la care organismelor publice li se cere să răspundă la solicitările privind libertatea de informare. ”Bulgaria, Serbia şi România au dublat timpul maxim de răspuns, în timp ce Ungaria l-a triplat, de la 30 la 90 de zile. Noile reguli au subminat grav capacitatea jurnaliştilor de a primi informaţii despre criza sanitară”, notează raportul.

Potrivit raportului, independenţa administrării şi a finanţării media publice în Europa au fost expuse unui risc ridicat ca urmare a ‘numirii unui management dependent politic”, printre care în Bulgaria şi România (risc de 97% fiecare), Turcia (92%) şi Cipru, Italia, Malta şi Polonia (fiecare risc de 83%).

 

Sursă ştiri: AGERPRES

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×