TU CE FACI PENTRU CA ȚARA TA SĂ AIBĂ O DEMOCRAȚIE SĂNĂTOASĂ?

Min

Democrația este, în traducere literală, „conducere de către popor”. Etimologia cuvântului este de origine greacă, de la demokratia, prin alăturarea lui demos, „popor” + kratos, „putere”, rezultând astfel „puterea poporului”.

Ce e scris mai sus este o definiție pentru democrație. Una destul de concisă, dacă mă întrebați pe mine, pentru un cuvânt atât de mare. De ce mare? Pentru că într-un singur cuvânt stau comasate libertatea, egalitatea în drepturi, toleranța, egalitatea în șanse, competiția dreaptă.

Vă propun să facem un exercițiu de imaginație: uitați că știți, că vă doriți sau că trăiți deja în vremuri atinse de conceptul în cauză, haideți să încercăm să ne imaginăm că inventăm noi roata, aka democrația. Haideți s-o facem să funcționeze, având la dispoziție ca informație unică această definiție. Să începem prin a traduce definiția pe limba noastră, a celor nefamiliari cu chestia asta numită democrație: cuvântul își capătă sens în locul în care poporul decide ce, cum, unde și cui se va întâmpla un anumit lucru, nu? Pare anapoda, dacă mă-ntrebați pe mine. Greu de crezut că poporul ăsta atotputernic, instalat în post de tăietor-spânzurător, format din milioane de oameni diferiți ca vârstă, atitudine, aptitudini, educație, religie și multe altele, ar fi în stare să conducă spre altceva decât interesul propriu al fiecărui individ aflat în componența acestui popor. Dacă fiecare ar trage într-o direcție diferită de a celuilalt, vă puteți imagina haosul? În felul acesta nu atingem punerea în practică a definiției noastre în vecii vecilor! Hai să facem totuși cumva să meargă treaba: ne alegem, în funcție de zonă, de interese, de religie, de ce  mai vreți vreți voi, un lider care să ne reprezinte interesele. Am restrâns masa, nu? Am restrâns-o, dar nici așa nu avansăm prea tare, tot sunt câteva mii de capete diferite, va fi greu ca toți aceștia să-și urnească pașii în aceeași direcție.  Nu vreți să comasăm liderii într-o organizație, ceva, care să tragă la o singură căruță? Dac-aș avea timp, aș organiza un referendum ca să fiu sigură că majoritatea este de-acord cu această comasare, dar cum n-am, îmi las imaginația să lucrezec cum știe ea mai bine la facerea unei democrații sănătoase. Ca să nu fiți supărați că nu v-am consultat totuși, aveți la îndemână posibilitatea să formulați o petiție online și să vă faceți auzită nemulțumirea iar eu voi acționa conform principiilor democrației și voi asculta vocea voastră. S-ar putea ca asta să-mi dea planurile peste cap dar nu am încotro, trebuie s-o ascult, pentru că definiția democrației zice că poporul este suveran, nu eu, cel care vă reprezint interesele. Nici nu mai știu cum am ajuns să iau decizii în numele vostru, oare m-ați votat sau v-am moștenit? Doamne, am obosit deja, nu-i ușor să-mi închipui cum și ce aș face, mai ales că eu stau în fața unui monitor iar voi nu spuneți nimic. Ar trebui să participați cumva la procesul ăsta chinuitor, să mă susțineți sau să mă trageți de urechi, sunt om și puterea de decizie pe care-o simt alergându-mi prin vene nu e ușor de canalizat în folosul tuturor. Haideți, mai bine, înapoi la realitate.

Noi, românii, trăim de ceva  vreme într-o țară democratică. De-aici încolo vă las să mă contraziceți, că doar e democrație, nu? Că-i una imperfectă, sunt de acord cu voi. Una plină de bube, de infecții, de hârtoape, de… mă opresc aici. De ce mă opresc? Pentru că acum ceva timp mulți români au suferit, au luptat, au murit pentru ca noi să ne bucurăm de  democrația asta viciată care nu se ridică la standardele dorite. De ce oare nu se ridică la standardele pe care le dorim? În opinia mea, vina este în ograda noastră și are un nume: gradul de implicare. Păi nu, ar zice unii, noi ne implicăm: mergem la vot, îi alegem pe unii care par capabili să ne aducă prosperitate materială și psihică dar care, odată aleși, nu fac nimic pentru noi ca popor, ci doar pentru ei înșiși. Adevărat sau fals? Fals, zic eu, democrația nu este numai despre procesul de votare întru alegerea unor reprezentanți încrezându-ne în promisiunile lor făcute în campanii electorale. Nu cumva democrația presupune mai mult decât un vot acordat pe te miri ce considerente? Voi știți care sunt valorile care definesc democrația? Aruncați un ochi pe Wikipedia, sunt atât de multe, încât orice politician bine intenționat ar uita cel puțin una dintre ele pe drumul ce-i e trasat de speranțele cetățenilor, ca să nu vorbim de cei care le ignoră intenționat.  Știți de ce, pentru că politica înseamnă de multe ori compromis, alianțe, ambiții. Și în tot acest amalgam, nu toți avem de câștigat, nu putem fi toți mulțumiți, ca urmare, democrația rezultată e una… nedemocratică. Soluția ar fi ca cetățeanul, cel care a votat și este dornic să trăiască într-o țară democratică, să-și continue și după vot implicarea în procesul democratic. Cum? Nu neapărat ieșind în stradă, deși trebuie să recunoaștem asta ca fiind o soluție bună, uite, de exemplu, câți dintre voi ați semnat petiții online? Câți dintre voi ați participat la vreo formă de protest pentru schimbarea unei legi prost gândită sau gândită în favoarea unui anumit segment de populație deja favorizat? Puțini, din păcate, iar asta reflectă gradul de neimplicare al românului de rând în viața politică și socială a țării.

Concluzia? Suntem prea comozi, ne-am obișnuit să lăsăm pe alții să decidă în numele nostru iar când deciziile nu ne plac, ghici ce, ei sunt vinovați, noi victime. Well, într-o democrație sănătoasă, ceea ce România nu are (încă – speranța moare ultima, nu-i așa?), nu există victime și vinovați decât în procese de justiție corecte. Există, totuși în vreun stat al lumii o democrație care  să poată fi arătată cu degetul ca fiind perfectă? Eu zic că nu, e aproape imposibil, perfecțiunea nu poate fi atinsă decât, poate, în artă, dar și acolo depinde de felul în care este privită și de către cine. Putem tinde, însă, spre perfecțiunea democrației participând activ la tot ce se întâmplă în jurul nostru și asta nu doar prin vot pro sau contra cuiva. Democrația sănătoasă ar trebui să reflecte o societate activă, dornică de îmbunătățire, cu principii solide, protejată de legi juste adresate beneficiului majorității. A cui majoritate? A celor ce sunt indicați ca fiind adevărata țintă a democrației, poporul. Noi, românii, suntem un popor strașnic. Străbunii noștri au purtat sute de războaie pentru a ne putea păstra demnitatea și suveranitatea ca țară. Cărțile de istorie însă nu țin de cald nici de foame, nici nu șterg lacrimi. Atitudinea noastră însă, poate muta munți. Putem alege, protesta, semna, sancționa. Pentru ce? Pentru a ajunge la un nivel la care să putem spune: da, România este o țară unde democrația funcționează și după ziua votului. Pentru cine? Pentru noi și pentru cei ce ne vor fi urmași, pentru a lăsa în cărțile de istorie nu rușine, nu urme ale suferinței ci onoare și libertate. De fiecare dintre noi depinde sănătatea democrației noastre, de cât de mult ne-o dorim, de cât de mult ne implicăm în a o obține. Și mai depinde și de cum și cât ne folosim dreptul la liberă exprimare, drept care  este unul dintre principiile  acestei democrației.

Tu ce faci pentru ca țara ta să aibă o democrație sănătoasă?

Articol scris pentru proba cu numărul 14 din competiția Superblog 2019

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×