Succesul românesc: fondat în România, găsit pe alte meleaguri

Min

Cred că „mediul antreprenorial românesc” poate fi un subiect îndelung dezbătut, cu opinii pro și contra. În orice caz, în calitate de antreprenor, pot să declar că mediul antreprenorial românesc nu este unul foarte prielnic dezvoltării.

Mai întâi, felicitări lui Daniel Dines și întregii echipe UIPath pentru succesul obținut!

“Cazul companiei UiPath este unul emblematic pentru economia românească, compania reuşind o performanţă deosebită nu cu ajutorul statului, ci în ciuda lui.”

Așa a afirmat, Claudiu Năsui, într-o conferinţă de presă. Aș dori să-l felicit și pe ministrul Năsui pentru curajul și integritatea de care a dat dovadă prin această declarație, lăsând interesele politice în plan secundar.

Să începem cu mediul antreprenorial românesc

Cred că „mediul antreprenorial românesc” poate fi un subiect îndelung dezbătut, cu opinii pro și contra. În orice caz, în calitate de antreprenor, pot să declar fără a mă teme că greșesc că mediul antreprenorial românesc nu este unul foarte prielnic dezvoltării, din foarte multe motive care țin de cadrul legislativ lacunar –  cel existenteste interpretat discreționar și aplicat foarte diferit de la o jurisdicție la alta –  sau ce țin de acțiunile și inacțiunile structurilor organizaționale românești, la nivel central sau local. E clar ca vina nu este a structurilor, ci a resursei umane care compune echipa fiecărei structuri în parte. Nici aici nu doresc sa generalizez, deoarece sunt sigur că  avem și în aceste structuri “o mână” de profesioniști care își fac treaba și care mențin funcționale aceste instituții.

Eu cred că elementele care lipsesc în general în societatea noastră sunt responsabilitatea, pragmatismul și profesionalismul. Sa aruncăm o privire în acest sens la absorbția slabă a fondurilor nerambursabile aferente programelor naționale sau europene sau chiar la programele de tip IMM Invest și toate celelalte emise în aceasta perioadă de pandemie, pentru susținerea companiilor.

Dacă vă amintiți, platforma IMM Invest „a căzut” în primele 15 minute după lansare. Cred că și un dezvoltator junior cu minime cunoștințe de programare și web design ar fi putut să dezvolte o astfel de platforma fără să se întâmple ce s-a întâmplat. De fapt, ar fi putut fi construită chiar mult mai bine pe baza unor platforme gratuite oferite de marii giganți în domeniu, dar asta e altă problemă a sistemului care ține neapărat să toace banii pe chestii inutile, când ar avea la dispoziție variante mai ieftine și mai bune.

Iluzia garanțiilor oferite de stat

Trecând peste acest aspect, tot o dovadă a incompetenței este și procedura de oferire a acestor garanții, deoarece statul nu oferă un cadru clar de garantare a companiilor care aplica pentru aceste garanții, ci transferă băncilor decizia finală pentru creditarea clientului, chiar dacă prin intermediul indicatorilor solicitați în cadrul platformei există o aprobare a fondului de garantare, care se pare că are mai degrabă rol de preaprobare, nefăcând altceva decât să îngreuneze procedurile și sistemul bancar și să lase și loc de interpretare discreționară, pentru că ce să vezi … băncile doresc supragarantare, cu garanții imobiliare sau mobiliare, pentru a aproba creditele, garanția statului nefiindu-le suficientă. Prin urmare ajung sa fie creditate tot companiile care au cel mai puțin nevoie de astfel de creditări.

În acest caz vin și întreb dacă mediul antreprenorial românesc se dorește a fi susținut cu adevărat sau nu de către instituțiile statului … sau se dorește să avem doar programe care trebuie să dea bine doar pe hârtie? Hai să ne uităm, de exemplu, și la eșecul denumit “Măsura 3 – Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”” …

Revenind la UIpath, în trecut denumit DeskOver (fondat de Daniel Dines și Marius Tîrcă) și la eforturile lui Daniel Dines care a declarat într-un interviu acordat Digi24, într-un reportaj la România Fast Forward, că în primii 10 ani se chinuia sa plătească salariile oferind servicii de outsourcing, acoperind necesarul pentru 3 luni. Este un exemplu bun  care ne arată prin ce trece un antreprenor în mediul de afaceri românesc și că diferența o poate face mediul de afaceri străin care oferă cadrul necesar dezvoltării.

Deci, domnilor guvernanți, indiferent de culoarea politică, de culoarea pielii și alte considerente culturale, profesionale și politice, haideți sa punem România din nou „pe hartă” și să sprijinim cu adevărat antreprenoriatul românesc, pentru a putea crea mai multe povești de succes precum UIpath și cu mai mult capital românesc.

Să continuăm cu mediul antreprenorial străin

Nu voi spune că știu cu adevărat ce se întâmplă în mediul antreprenorial străin, dar pot doar să constat, prin prisma a ceea ce citesc pe platformele de profil, că oferă mai multe povești de succes decât cel local. Cu siguranță, asta se datorează climatului de afaceri și cadrului legislativ al țărilor care generează pe bandă rulantă astfel de povești și nu are de-a face doar cu expertiza antreprenorilor, pentru că, sincer, am cunoscut antreprenori români extrem de inteligenți, talentați și muncitori.

Cred că acesta a fost și cazul UIpath.

Ce a contat cu adevărat a fost momentul la care a accesat mediul antreprenorial străin, căutând parteneri peste ocean.

Nu spun că este un lucru rău ca se accesează mediul extern, dar cred ca toți cei care am decis să rămânem în țară sau cei care s-au întors să dezvolte ceva în această țară, precum Daniel Dines, ar trebui susținuți mai mult și mai bine pentru a reuși. Afacerile românești ar trebui să cunoască succesul “afară” nu doar pentru că au avut inteligența, la un moment dat, să plece după bani și parteneri, ci pentru că au fost inițial susținute de mediul de afaceri și cadrul legislativ românești.

Realitatea de azi spune altceva și anume că, așa cum s-a întâmplat și în cazul UIpath, antreprenorii români trebuie să lupte enorm în mediul de afaceri românesc și trebuie sa caute susținerea, recunoașterea și, în cele din urmă, dezvoltarea în altă parte. Chiar și UIpath este un nume dat după expunerea internațională, rebrandingul având loc în  2015, după ce a primit finanțare inițială de la Accel Partners, un fond de investiții american, dar și de la alți investitori străini. Tot după acest pas, compania a deschis birouri în Londra, New York City, Bangalore, Paris, Singapore, Washington, D.C. și Tokyo. Acum, au sediul central la New York și activează la nivel global, devenind publică prin listarea pe NYSE, în luna aprilie și având o evaluare de peste 30 miliarde de dolari.

Așadar …

Dacă ar fi să comparăm mediul antreprenorial românesc cu cel străin, constat că în majoritatea țărilor vestice din Europa, precum Spania, Franța, Germania, Marea Britanie sau din afara UE, există foarte multe firme care au cifre de afaceri impresionante, de sute de milioane, miliarde sau zeci de miliarde de euro sau dolari. Dacă te uiți la noi, cu câteva excepții, și aici mă refer la „o mână de companii”, toate cele care au cifre impresionante sunt cele care reprezinta sucursale sau filiale ale unor organizații internaționale.

Nici nu cred că se poate altfel deocamdată, pentru că există diferențe uriașe între mediul antreprenorial românesc și cel străin. Cel puțin până nu se va schimba mentalitatea ultimilor 30 ani, rezultatele se vor lăsa așteptate, iar antreprenorii români vor trebui sa aibă răbdare, forța de muncă și perseverență sau toate acestea la un loc și mai mult, doar ca să caute soluții afară.

 

Newsletter

Start your day informed!

Şi tu poţi scrie articole pe Democracy Mania!

Click aici
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments
Abonează-te!
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră.
ABONEAZĂ-TE
Fii primul care află ce este nou pe platforma noastră
Dacă ai talent la scris, eşti creativ şi ai ce povesti şi altora, alege să devii contributor Democracy Mania!
0
Spune-ne aici ce crezi despre acest subiect.x
()
x

Pune Democracy Mania pe ecranul principal al telefonului

Adauga pe ecranul principal
×